Rasvan Popescu (presedinte CNA 2006-2012):
"Ca institutii aflate sub autoritatea parlamentului, banuiesc ca radioul si televiziunea publica trebuiau sa mearga cu aceasta doleanta la Parlament, si nu la guvern. Faptul ca s-au dus la guvern arata o conexiune directa intre cele doua institutii, care nu este de dorit si in orice caz nu mi se pare a fi neaparat calea cea mai legala."
"Nu este nici o legatura intre acesta forma de finantare si o independenta reala. Problema principala in ceea ce priveste independenta Televiziunii si a Radioului Public este modul in care se constituie, prin lege - e adevarat -, cel doua consilii de administratie. In modul cel mai legal, cele doua consilii de administratie ajung sa reflecte majoritatea politica parlamentara, ceea ce inseamna ca puterea de decizie in cele doua institutii o au practic, prin reprezentantii lor in consilii, reprezentantii puterii politice.
Acesta este viciul principal si aici trebuie sa ne gandim ce se poate face, cum poate fi schimbat acest sistem, pentru ca s-a dovedit in 12-13 ani ca nu functioneaza. Nici una dintre formulele incercate pana acum la Televiziunea si la Radioul Public nu a probat independenta. Eu sunt un om care a lucrat in Televiziunea Publica - e adevarat, numai ca redactor-sef de departament -, dar mi-a fost foarte clar inca de pe atunci, din interior, ca nu putea fi vorba de o independenta reala, cum nu este vorba nici in momentul de fata."
"Aceasta taxa aduce la bugetul celor doua institutii mult mai multi bani decat pana acum. Dupa primele estimari care s-au facut, la televiziune aparea posibilitatea dublarii bugetului, iar la radio chiar de triplare a bugetului. Aceasta inseamna o dezechilibrare masiva a pietei de audiovizual din Romania si CNA-ul este dator sa vegheze asupra echilibrului acestei piete."
[fragmente dintr-un articol de Razvan Braileanu, aparut in Revista 22, in 2003]
22 ianuarie 2008
Christian Mititelu: cuplarea cu taxa pentru electricitate duce la anomalii
Christian Mititelu (director BBC Romania):
"Nu stiu ce anume graba impunea adoptarea acestei masuri prin ordonanta de urgenta, si nu discutarea ei în parlament. Din cauza “urgentei”, nu s-au putut cântari suficient lucrurile.
Astfel, daca trebuie sa plateasca si cei care n-au televizor în numele “dreptului la informare”, nu mai e vorba de taxarea unui serviciu (pe care îl platesc numai utilizatorii), ci de un impozit, care ar trebui colectat în rand cu alte impozite. Apoi, juristii vor trebui sa examineze legalitatea includerii taxei în nota de electricitate. Furnizarea energiei electrice este un serviciu public pe care îl platesc doar utilizatorii, nu platesc, în baza vreunui “drept la lumina”, si cei care nu au electricitate. Cuplarea celor doua taxe, una pentru un serviciu si consum (electricitatea), cealalta pentru un drept (la informare), duce la anomalii. Daca un cetatean nu doreste sa achite taxa radio-TV este dreptul sau sa o faca, urmand sa suporte consecintele, dar aceste consecinte nu pot include întreruperea curentului electric!"
[fragmente dintr-un articol de Razvan Braileanu, aparut in Revista 22, in 2003]
"Nu stiu ce anume graba impunea adoptarea acestei masuri prin ordonanta de urgenta, si nu discutarea ei în parlament. Din cauza “urgentei”, nu s-au putut cântari suficient lucrurile.
Astfel, daca trebuie sa plateasca si cei care n-au televizor în numele “dreptului la informare”, nu mai e vorba de taxarea unui serviciu (pe care îl platesc numai utilizatorii), ci de un impozit, care ar trebui colectat în rand cu alte impozite. Apoi, juristii vor trebui sa examineze legalitatea includerii taxei în nota de electricitate. Furnizarea energiei electrice este un serviciu public pe care îl platesc doar utilizatorii, nu platesc, în baza vreunui “drept la lumina”, si cei care nu au electricitate. Cuplarea celor doua taxe, una pentru un serviciu si consum (electricitatea), cealalta pentru un drept (la informare), duce la anomalii. Daca un cetatean nu doreste sa achite taxa radio-TV este dreptul sau sa o faca, urmand sa suporte consecintele, dar aceste consecinte nu pot include întreruperea curentului electric!"
[fragmente dintr-un articol de Razvan Braileanu, aparut in Revista 22, in 2003]
Teodor Morariu: taxa este aberanta
Teodor Morariu (vicepresedinte PNTCD):
"PNTCD considera ca Ordonanta 18/2003 referitoare la taxa obligatorie pentru serviciul public de radio si televiziune este aberanta, aratand dorinta fatisa a guvernantilor de a controla posturile publice de radio si televiziune, pe banii cetatenilor. Deoarece aceasta taxa se impune pentru un serviciu care, pentru multi, nu se presteaza, este neconstitutionala.
Ordonanta 18/2003 încurajeaza concurenta neloiala pe piata mass-media, posturile publice fiind favorizate, în dauna posturilor private.
Aceasta taxa este în totalitate împotriva cetateanului, aplicarea ei ducand la cresterea preturilor, inclusiv la alimente.
PNTCD considera ca singura solutie este abrogarea acestei ordonante, precum si demisia persoanelor responsabile cu promovarea ei."
[fragmente dintr-un articol de Razvan Braileanu, aparut in Revista 22, in 2003]
"PNTCD considera ca Ordonanta 18/2003 referitoare la taxa obligatorie pentru serviciul public de radio si televiziune este aberanta, aratand dorinta fatisa a guvernantilor de a controla posturile publice de radio si televiziune, pe banii cetatenilor. Deoarece aceasta taxa se impune pentru un serviciu care, pentru multi, nu se presteaza, este neconstitutionala.
Ordonanta 18/2003 încurajeaza concurenta neloiala pe piata mass-media, posturile publice fiind favorizate, în dauna posturilor private.
Aceasta taxa este în totalitate împotriva cetateanului, aplicarea ei ducand la cresterea preturilor, inclusiv la alimente.
PNTCD considera ca singura solutie este abrogarea acestei ordonante, precum si demisia persoanelor responsabile cu promovarea ei."
[fragmente dintr-un articol de Razvan Braileanu, aparut in Revista 22, in 2003]
Ioan Onisei: o taxa imorala si inechitabila
Ioan Onisei(deputat PD):
"In opinia Partidului Democrat, aceasta ordonanta a guvernului nr. 13 din 30 ianuarie 2003 prin care toate persoanele fizice si juridice cu domiciliul sau sediul in Romania sunt obligate sa plateasca o taxa pentru serviciul public de radiodifuziune si o taxa pentru serviciul public de televiziune, chiar daca au sau nu receptoare radio sau TV, chiar daca urmaresc sau nu programele Societatii Romane de Radio sau ale Societatii Romane de Televiziune este neconstitutionala, ilegala, imorala si inechitabila."
"Atata vreme cat guvernul stabileste cuantumul taxei, sfera persoanelor exceptate, modul de incasare, procedurile de executare silita, este evident ca Societatea Romana de Radio si Societatea Romana de Televiziune se afla la discretia guvernului care de la o saptamana la alta poate schimba prevederile hotararilor de guvern date in baza ordonantei."
[fragmente dintr-un articol de Razvan Braileanu, aparut in Revista 22, in 2003]
"In opinia Partidului Democrat, aceasta ordonanta a guvernului nr. 13 din 30 ianuarie 2003 prin care toate persoanele fizice si juridice cu domiciliul sau sediul in Romania sunt obligate sa plateasca o taxa pentru serviciul public de radiodifuziune si o taxa pentru serviciul public de televiziune, chiar daca au sau nu receptoare radio sau TV, chiar daca urmaresc sau nu programele Societatii Romane de Radio sau ale Societatii Romane de Televiziune este neconstitutionala, ilegala, imorala si inechitabila."
"Atata vreme cat guvernul stabileste cuantumul taxei, sfera persoanelor exceptate, modul de incasare, procedurile de executare silita, este evident ca Societatea Romana de Radio si Societatea Romana de Televiziune se afla la discretia guvernului care de la o saptamana la alta poate schimba prevederile hotararilor de guvern date in baza ordonantei."
[fragmente dintr-un articol de Razvan Braileanu, aparut in Revista 22, in 2003]
Mona Musca: Televiziunea si Radioul raman dependente
Un articol interesant aparea in Revista 22, in 2003 [sursa]. Era rezultatul unei anchete realizate de Razvan Braileanu, imediat dupa Ordonanta data de Guvern. Fragmente:
"Deputatii PNL si PD au depus o motiune simpla (Taxa obligatorie pentru radio-TV/Taxa obligatorie pentru propaganda PSD), insa Valer Dorneanu, presedintele Camerei Deputatilor, a respins-o, pe motiv ca o motiune se poate referi numai la chestiuni politice. Ulterior, deputatii PD si PNL au organizat propria dezbatere pe marginea Ordonantei 18/ 2003."
"Valentin Nicolau, presedintele director general al Societatii Romane de Televiziune, a acuzat pe cei care sunt impotriva acestei taxe ca au politizat dezbaterea, pledand pentru necesitatea taxei, care ar permite renovarea sediilor Radioului si Televiziunii si inlocuirea tehnicii invechite din dotare."
Mona Musca (deputat PNL):
"In primul rand, e grav ca cei doi presedinti ai institutiilor publice de media au facut o ordonanta impreuna cu guvernul. Aceasta ordonanta este semnata de cei doi presedinti, care nu au putere de initiativa legislativa, si de premierul Nastase. Ceea ce demonstreaza in acelasi timp si cat de independenti sunt ei. Va aduc aminte ca atat Radioul Public, cat si Televiziunea Publica sunt sub control parlamentar. In mod normal ar fi trebuit sa discute cu parlamentul aceasta chestiune."
"Pe de alta parte, este de mirare ca pot spune ca pot sa fie “mai” - fie-mi scuzata licenta - independenti de acum inainte decat pana acum, pentru ca toate celelalte chestiuni prevazute in lege raman in continuare aceleasi. Adica, in continuare ei vor fi finantati de la bugetul de stat, in continuare vor avea publicitate, numai ca au transformat abonamentul intr-o taxa obligatorie. Drept urmare, nu vad, daca nu se modifica celelalte chestiuni, cum ar putea sa fie Televiziunea Publica si Radioul Public “mai” independente, pentru ca toate lucrurile raman la locul lor, doar ca baga mai mult si mai adanc mana in buzunarul contribuabilului."
"In tarile europene exista, intr-adevar, formula aceasta de a finanta institutiile publice de media printr-o taxa si prin publicitate, deci finantare mixta. Dar ele nu mai primesc fonduri si de la buget. Ei bine, la noi, asa cum au propus domniile lor, aceasta taxa poate fi oricand marita sau micsorata de catre actualul guvern. Drept urmare, Televiziunea si Radioul Public raman in continuare dependente, de doua ori - de data asta - fata de guvern. O data prin taxa obligatorie care va fi impusa prin hotarare de guvern si a doua oara raman dependente de fondurile de la bugetul de stat. E iarasi foarte periculos, pentru ca aceasta taxa se poate mari oricat."
"Intr-o discutie pe care noi am avut-o cu d-l Theodor Stolojan, cu alti lideri ai PNL-ului si cu mai multi oameni din conducerea Radioului Public am fost uluiti cand d-l Stolojan l-a intrebat pe d-l Seuleanu “cat o sa mariti aceasta taxa?” si raspunsul lui a fost simplu: “cat suporta populatia”."
[fragmente dintr-un articol de Razvan Braileanu, aparut in Revista 22, in 2003]
"Deputatii PNL si PD au depus o motiune simpla (Taxa obligatorie pentru radio-TV/Taxa obligatorie pentru propaganda PSD), insa Valer Dorneanu, presedintele Camerei Deputatilor, a respins-o, pe motiv ca o motiune se poate referi numai la chestiuni politice. Ulterior, deputatii PD si PNL au organizat propria dezbatere pe marginea Ordonantei 18/ 2003."
"Valentin Nicolau, presedintele director general al Societatii Romane de Televiziune, a acuzat pe cei care sunt impotriva acestei taxe ca au politizat dezbaterea, pledand pentru necesitatea taxei, care ar permite renovarea sediilor Radioului si Televiziunii si inlocuirea tehnicii invechite din dotare."
Mona Musca (deputat PNL):
"In primul rand, e grav ca cei doi presedinti ai institutiilor publice de media au facut o ordonanta impreuna cu guvernul. Aceasta ordonanta este semnata de cei doi presedinti, care nu au putere de initiativa legislativa, si de premierul Nastase. Ceea ce demonstreaza in acelasi timp si cat de independenti sunt ei. Va aduc aminte ca atat Radioul Public, cat si Televiziunea Publica sunt sub control parlamentar. In mod normal ar fi trebuit sa discute cu parlamentul aceasta chestiune."
"Pe de alta parte, este de mirare ca pot spune ca pot sa fie “mai” - fie-mi scuzata licenta - independenti de acum inainte decat pana acum, pentru ca toate celelalte chestiuni prevazute in lege raman in continuare aceleasi. Adica, in continuare ei vor fi finantati de la bugetul de stat, in continuare vor avea publicitate, numai ca au transformat abonamentul intr-o taxa obligatorie. Drept urmare, nu vad, daca nu se modifica celelalte chestiuni, cum ar putea sa fie Televiziunea Publica si Radioul Public “mai” independente, pentru ca toate lucrurile raman la locul lor, doar ca baga mai mult si mai adanc mana in buzunarul contribuabilului."
"In tarile europene exista, intr-adevar, formula aceasta de a finanta institutiile publice de media printr-o taxa si prin publicitate, deci finantare mixta. Dar ele nu mai primesc fonduri si de la buget. Ei bine, la noi, asa cum au propus domniile lor, aceasta taxa poate fi oricand marita sau micsorata de catre actualul guvern. Drept urmare, Televiziunea si Radioul Public raman in continuare dependente, de doua ori - de data asta - fata de guvern. O data prin taxa obligatorie care va fi impusa prin hotarare de guvern si a doua oara raman dependente de fondurile de la bugetul de stat. E iarasi foarte periculos, pentru ca aceasta taxa se poate mari oricat."
"Intr-o discutie pe care noi am avut-o cu d-l Theodor Stolojan, cu alti lideri ai PNL-ului si cu mai multi oameni din conducerea Radioului Public am fost uluiti cand d-l Stolojan l-a intrebat pe d-l Seuleanu “cat o sa mariti aceasta taxa?” si raspunsul lui a fost simplu: “cat suporta populatia”."
[fragmente dintr-un articol de Razvan Braileanu, aparut in Revista 22, in 2003]
Pericolul uitarii
Ma enerveaza ca oamenii uita. Apare un scandal politic, economic, social, sau de orice alta natura si toata lumea vorbeste despre el cateva zile. Apar initiative, oameni care vor sa schimbe ceva, se iau hotarari, etc. Insa, dupa cateva zile, oamenii uita. Se resemneaza. Unii din comoditate, altii pentru ca isi dau seama ca timpul lor e prea pretios pentru a-l investi in proiecte care nu le aduc nimic in buzunar, iar altii uita pentru ca a aparut un nou scandal, un nou subiect de discutii. Asa s-a intamplat si cu taxa radio-TV.
In 2003, cand Guvernul a emis Ordonanta care obliga toate persoanele fizice si juridice din Romania la plata taxei radio-tv, acesta a fost principalul subiect de polemici pentru cateva zile. Au aparut pareri, initiative si chiar motiuni impotriva taxei, dar, pana la urma, timpul a trecut si oamenii au uitat. S-au obisnuit cu ideea. S-au resemnat. Poate si pentru ca taxa face parte din categoria de lucruri pe care tu, ca individ, nu le poti controla. Ai impresia ca esti prea mic pentru a misca un intreg mecanism. Problema e ca tocmai pe asta se bazeaza multe dintre hotararile care ajung sa ne afecteze direct. Cand apare o lege proasta, o hotarare imbecila a primariei si asa mai departe, ar trebui sa reactionam. Stiu ca este utopic intr-o societate in care fiecare isi vede de treaba lui, de interesele lui imediate, insa, daca am fi capabili de asa ceva, ne-am ajuta pana la urma tot pe noi. In schimb, legiuitorii iau deciziile respective in timp ce oamenii obisnuiti sunt ocupati cu ale lor iar politicienii se ocupa de problema doar daca ii ajuta in jocul puterii si doar atata timp cat scandalul e cald si isi pot atrage capital electoral tinand partea cuiva. Astfel, legi uneori aberante ajung sa faca parte din cotidian. Initial, toti ne miram si gandim ca "nu, nu se poate sa intre in vigoare o asemenea aberatie" si ne vedem de treaba. Or, tocmai pentru ca nimeni nu protesteaza, aceste legi devin elemente ale vietii noastre ulterior.
Am constatat in aceste zile, cu uimire, ca au existat o multime de politicieni care la vremea respectiva au catalogat taxa ca fiind "abuziva si imorala". Cu aceeasi uimire, incerc sa imi dau seama de ce au tacut toti.
In 2003, cand Guvernul a emis Ordonanta care obliga toate persoanele fizice si juridice din Romania la plata taxei radio-tv, acesta a fost principalul subiect de polemici pentru cateva zile. Au aparut pareri, initiative si chiar motiuni impotriva taxei, dar, pana la urma, timpul a trecut si oamenii au uitat. S-au obisnuit cu ideea. S-au resemnat. Poate si pentru ca taxa face parte din categoria de lucruri pe care tu, ca individ, nu le poti controla. Ai impresia ca esti prea mic pentru a misca un intreg mecanism. Problema e ca tocmai pe asta se bazeaza multe dintre hotararile care ajung sa ne afecteze direct. Cand apare o lege proasta, o hotarare imbecila a primariei si asa mai departe, ar trebui sa reactionam. Stiu ca este utopic intr-o societate in care fiecare isi vede de treaba lui, de interesele lui imediate, insa, daca am fi capabili de asa ceva, ne-am ajuta pana la urma tot pe noi. In schimb, legiuitorii iau deciziile respective in timp ce oamenii obisnuiti sunt ocupati cu ale lor iar politicienii se ocupa de problema doar daca ii ajuta in jocul puterii si doar atata timp cat scandalul e cald si isi pot atrage capital electoral tinand partea cuiva. Astfel, legi uneori aberante ajung sa faca parte din cotidian. Initial, toti ne miram si gandim ca "nu, nu se poate sa intre in vigoare o asemenea aberatie" si ne vedem de treaba. Or, tocmai pentru ca nimeni nu protesteaza, aceste legi devin elemente ale vietii noastre ulterior.
Am constatat in aceste zile, cu uimire, ca au existat o multime de politicieni care la vremea respectiva au catalogat taxa ca fiind "abuziva si imorala". Cu aceeasi uimire, incerc sa imi dau seama de ce au tacut toti.
18 ianuarie 2008
SRR: buget pe 2008
De la Tony Tesiu am aflat ca:
"bugetul pentru 2008 este de aproximativ 40 de milioane de euro. Adica fiecare ora de emisie pe toate radiourile SRR primeste de la buget peste 4500 de euro. Banii se impart intre Radio Romania Actualitati, Radio Romania Cultural, Radio Romania Muzical, Radio Romania International, Antena Satelor, Radio3Net - Florian Pittis, Radio Bucuresti si 11 statii regionale. Radio Romania International inghite in 2008 6.1 milioane de euro (ora de emisie la Radio Romania international primeste de la buget in jur de 700 de euro).
Atentie. in calculul costului real al unei ore de emisie trebuie sa iei in considerare si celelalte venituri SRR: taxa radio, publicitate, sponsorizari, donatii si altele "
Informatia este preluata dintr-un articol aparut in decembrie 2007 in Business Standard, unde mai aflam:
"Comisiile reunite de Buget-Finante ale Camerei Deputatilor si Senatului au aprobat, miercuri, bugetul Societatii Romane de Radiodifuziune (SRR) pe anul 2008, in care este inclusa si o suma de 4,55 milioane de lei (1,29 milioane de euro), necesara achizitionarii de aparatura pentru transpunerea in format digital a Fonotecii Radiodifuziunii, potrivit unui comunicat al Radioului public."
"Membrii Comisiilor reunite de cultura ale Parlamentului au aprobat, la sfarsitul lunii octombrie, bugetul SRR pentru anul 2008, fixat de Ministerul Finantelor la 128 milioane de lei (34,4 milioane de euro), dar si suplimentarea acestuia cu 21,6 milioane de lei (6,1 milioane de euro), la cererea SRR. Suplimentarea a fost ceruta de presedintele SRR pentru a acoperi costurile pentru Radio Romania International."
"bugetul pentru 2008 este de aproximativ 40 de milioane de euro. Adica fiecare ora de emisie pe toate radiourile SRR primeste de la buget peste 4500 de euro. Banii se impart intre Radio Romania Actualitati, Radio Romania Cultural, Radio Romania Muzical, Radio Romania International, Antena Satelor, Radio3Net - Florian Pittis, Radio Bucuresti si 11 statii regionale. Radio Romania International inghite in 2008 6.1 milioane de euro (ora de emisie la Radio Romania international primeste de la buget in jur de 700 de euro).
Atentie. in calculul costului real al unei ore de emisie trebuie sa iei in considerare si celelalte venituri SRR: taxa radio, publicitate, sponsorizari, donatii si altele "
Informatia este preluata dintr-un articol aparut in decembrie 2007 in Business Standard, unde mai aflam:
"Comisiile reunite de Buget-Finante ale Camerei Deputatilor si Senatului au aprobat, miercuri, bugetul Societatii Romane de Radiodifuziune (SRR) pe anul 2008, in care este inclusa si o suma de 4,55 milioane de lei (1,29 milioane de euro), necesara achizitionarii de aparatura pentru transpunerea in format digital a Fonotecii Radiodifuziunii, potrivit unui comunicat al Radioului public."
"Membrii Comisiilor reunite de cultura ale Parlamentului au aprobat, la sfarsitul lunii octombrie, bugetul SRR pentru anul 2008, fixat de Ministerul Finantelor la 128 milioane de lei (34,4 milioane de euro), dar si suplimentarea acestuia cu 21,6 milioane de lei (6,1 milioane de euro), la cererea SRR. Suplimentarea a fost ceruta de presedintele SRR pentru a acoperi costurile pentru Radio Romania International."
Defectele televiziunii publice
Fragmente dintr-un articol de Alexandra Badicioiu, publicat in 2005, in Cotidianul:
"In timp ce Marea Britanie sau Franta isi consolidau definitia asupra televiziunii publice, Romania invata ca publicul este statul, iar televiziunea nu poate fi decit de un singur fel. Dupa 1990, TVR a ramas cu imaginea unei televiziuni de stat, pina cind a dat in extrema cealalta, intrind in competitie cu posturile comerciale. Felul in care si-a elaborat TVR politicile nu e insa unul specific. In fiecare tara se ridica voci critice la modul de finantare sau la grila de programe din televiziunea publica."
"Publicitatea naste cele mai mari polemici in ceea ce priveste bugetul televiziunilor publice. Conform posturilor comerciale, competitia nu mai este dreapta atit timp cit serviciile publice obtin venituri si din taxe, si din publicitate. BBC, DR din Danemarca si NHK din Japonia au refuzat veniturile din publicitate, difuzind doar campanii sociale. In Grecia, Cehia sau Italia, televiziunile publice nu primesc subventii de la bugetul de stat, ceea ce face ca abonamentul lunar sa se ridice la sume mult mai mari decit in Romania. Cele mai scumpe abonamente anuale ajung la 390 de euro in Islanda, 275 de euro in Danemarca si 205 euro in Germania. La polul opus, in Bulgaria si Spania nu se percep taxe, iar in Polonia, 60% din bugetul TVP provine din publicitate, taxa anuala fiind de 43 de euro. Obligatia de a plati taxa radio-tv nu a stirnit controverse doar in Romania. Anul acesta, peste 700.000 de case din Japonia au refuzat sa plateasca abonamentul care reprezinta 97% din bugetul NHK. "
"Grila de programe este cea care trebuie sa distinga serviciul public de posturile comerciale. Conform politicilor promovate de European Broadcasting Union, televiziunea publica trebuie sa aiba grija de informarea si educarea publicului. Cu toate acestea, sint multe cazuri cind serviciul public intra in competitie directa cu posturile comerciale, prin emisiuni comerciale, prea mult divertisment sau transmisiuni sportive. "
"Cele mai urmarite emisiuni de la televiziunea romana sint „Surprize, surprize“ si „Iarta-ma“, conform ultimelor date de audienta. Ioana Avadani, directorul Centrului de Jurnalism Independent reproseaza TVR ca este reactiva, in comparatie cu analoagele ei europene. „Cind a fost ultima data cind TVR a adus un subiect pe agenda publica?“, intreaba directorul CJI. Cercetarea INSOMAR din aprilie 2005 arata ca, in mediul urban, sursele de informare sint PRO TV, Antena 1 si Realitatea TV, jurnalul TVR situindu-se in urma posturilor private. Noile rapoarte de audienta arata faptul ca publicul tinar si educat, cu venituri peste medie, migreaza spre televiziunile de nisa, in special cele de stiri si documentare. Cei care ramin fideli TVR sint batrinii sau cei cu venituri mici. "
Articolul integral aici.
Multumesc Alexandrei pentru permisiunea de a publica aceste fragmente.
"In timp ce Marea Britanie sau Franta isi consolidau definitia asupra televiziunii publice, Romania invata ca publicul este statul, iar televiziunea nu poate fi decit de un singur fel. Dupa 1990, TVR a ramas cu imaginea unei televiziuni de stat, pina cind a dat in extrema cealalta, intrind in competitie cu posturile comerciale. Felul in care si-a elaborat TVR politicile nu e insa unul specific. In fiecare tara se ridica voci critice la modul de finantare sau la grila de programe din televiziunea publica."
"Publicitatea naste cele mai mari polemici in ceea ce priveste bugetul televiziunilor publice. Conform posturilor comerciale, competitia nu mai este dreapta atit timp cit serviciile publice obtin venituri si din taxe, si din publicitate. BBC, DR din Danemarca si NHK din Japonia au refuzat veniturile din publicitate, difuzind doar campanii sociale. In Grecia, Cehia sau Italia, televiziunile publice nu primesc subventii de la bugetul de stat, ceea ce face ca abonamentul lunar sa se ridice la sume mult mai mari decit in Romania. Cele mai scumpe abonamente anuale ajung la 390 de euro in Islanda, 275 de euro in Danemarca si 205 euro in Germania. La polul opus, in Bulgaria si Spania nu se percep taxe, iar in Polonia, 60% din bugetul TVP provine din publicitate, taxa anuala fiind de 43 de euro. Obligatia de a plati taxa radio-tv nu a stirnit controverse doar in Romania. Anul acesta, peste 700.000 de case din Japonia au refuzat sa plateasca abonamentul care reprezinta 97% din bugetul NHK. "
"Grila de programe este cea care trebuie sa distinga serviciul public de posturile comerciale. Conform politicilor promovate de European Broadcasting Union, televiziunea publica trebuie sa aiba grija de informarea si educarea publicului. Cu toate acestea, sint multe cazuri cind serviciul public intra in competitie directa cu posturile comerciale, prin emisiuni comerciale, prea mult divertisment sau transmisiuni sportive. "
"Cele mai urmarite emisiuni de la televiziunea romana sint „Surprize, surprize“ si „Iarta-ma“, conform ultimelor date de audienta. Ioana Avadani, directorul Centrului de Jurnalism Independent reproseaza TVR ca este reactiva, in comparatie cu analoagele ei europene. „Cind a fost ultima data cind TVR a adus un subiect pe agenda publica?“, intreaba directorul CJI. Cercetarea INSOMAR din aprilie 2005 arata ca, in mediul urban, sursele de informare sint PRO TV, Antena 1 si Realitatea TV, jurnalul TVR situindu-se in urma posturilor private. Noile rapoarte de audienta arata faptul ca publicul tinar si educat, cu venituri peste medie, migreaza spre televiziunile de nisa, in special cele de stiri si documentare. Cei care ramin fideli TVR sint batrinii sau cei cu venituri mici. "
Articolul integral aici.
Multumesc Alexandrei pentru permisiunea de a publica aceste fragmente.
17 ianuarie 2008
Crin Antonescu si Emil Boc despre taxa
Despre taxa radio-TV s-a vorbit relativ des, de la introducerea ei. Doar ca intotdeuna discutiile s-au oprit cu un fel de timiditate, reala sau nu.
Au existat chiar initiative parlamentare impotriva acestei taxe. Au folosit, probabil, la castigarea unui oarecare capital electoral, dupa care, au fost abandonate, sau sustinute in soapta. Un prim exemplu este cel al unei motiuni simple, depuse de Crin Antonescu si Emil Boc impreuna cu alti deputati, in 2003.
Iata cateva fragmente din ce ziceau dansii pe atunci:
"Noi, semnatarii prezentei moţiuni, considerăm că Ordonanţa Guvernului nr. 18/30.01.2003 prin care, cu foarte puţine excepţii, toate persoanele fizice şi juridice cu domiciliul, respectiv cu sediul în România, sunt obligate să plătească o taxă pentru serviciul public de radiodifuziune şi o taxă pentru serviciul public de televiziune - chiar dacă au, sau nu, receptoare radio sau TV, chiar dacă urmăresc, sau nu, programele SRR sau SRTv – este neconstituţională, ilegală, imorală şi inechitabilă."
"Măsurile luate de Guvern sunt brutale, discreţionare şi impopulare. Cabinetul Năstase obligă cetăţenii României să plătească pentru propaganda PSD-isto-guvernamentală."
"Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, Canalul "România-Actualităţi" şi Programul 1 al TVR au devenit –sub noua conducere a preşedinţilor-directori generali Şeuleanu şi Nicolau- oficine de propagandă ale PSD şi ale Guvernului Năstase. În acest sens, recentul Raport al Departamentului de Stat al SUA subliniază: "Televiziunea şi radioul de stat au o atitudine în favoarea Guvernului"!"
"Emiterea Ordonanţei se motivează, printre altele, şi astfel: "Art.31 din Constituţie prevede dreptul tuturor cetăţenilor la informare, iar serviciile publice de radiodifuziune şi televiziune constituie modalităţi principale prin care statul asigură respectarea acestui drept". Aşadar, statul îţi impune o taxă pentru a-ţi "asigura respectarea unui drept" fie că vrei, sau nu, să ţi-l exerciţi! Obligativitatea devine a cetăţeanului şi nu a autorităţilor publice, astfel cum prevede Constituţia, în art.31, alin.2: "Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal"."
"Ordonanta este ilegala
Ca temei legal al OG nr.18/2003 este invocat art.1, pct.II, poziţia 1 din Legea nr.680/2002 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe."
"Oricât şi-ar dori domnii Şeuleanu şi Nicolau (preşedinţii - directori generali ai Societăţii Române de Radio şi Societăţii Române de Televiziune, SRR şi SRTv) să intre în tot felul de afaceri şi combinaţii comerciale, să înfiinţeze tot felul de SRL-uri şi, chipurile, să doneze receptoare radio sau tv familiilor sau persoanelor fizice care, deşi nu deţin asemenea receptoare, sunt obligate să plătească taxa, SRR şi SRTv nu sunt "agenţi economici" ci, -aşa cum stabileşte Legea nr.41/1994, republicată-, "servicii publice autonome de interes naţional"."
"Ordonanta este imorala
Este abuziv, discreţionar şi, deci, imoral să impui o taxă obligatorie, indiferent dacă persoana fizică, familia, ori persoana juridică deţine, sau nu, receptoare radio sau tv, beneficiază, sau nu, de serviciile SRR ori SRTv."
"SRR şi SRTv au, în prezent, trei surse de venit:
În acest sens, taxa creează probleme evidente şi Consiliului Naţional al Audiovizualului care, potrivit Legii nr.504/2002, în calitate de "garant al interesului public în domeniul comunicării audiovizuale" are obligaţia să asigure "încurajarea liberei concurenţe" şi "un raport echilibrat între serviciile naţionale de radiodifuziune şi serviciile locale, regionale ori tematice"."
"Având în vedere caracterul aberant, imoral, ilegal şi neconstituţional al Ordonanţei Guvernului nr.18/30.01.2003, semnatarii prezentei moţiuni cer Guvernului României abrogarea Ordonanţei şi restituirea, de către SRR şi SRTv, a taxelor radio-tv încasate, pe baza şi în aplicarea OG 18/2003 şi HG 185 şi 186 din 2003.
Au existat chiar initiative parlamentare impotriva acestei taxe. Au folosit, probabil, la castigarea unui oarecare capital electoral, dupa care, au fost abandonate, sau sustinute in soapta. Un prim exemplu este cel al unei motiuni simple, depuse de Crin Antonescu si Emil Boc impreuna cu alti deputati, in 2003.
Iata cateva fragmente din ce ziceau dansii pe atunci:
"Noi, semnatarii prezentei moţiuni, considerăm că Ordonanţa Guvernului nr. 18/30.01.2003 prin care, cu foarte puţine excepţii, toate persoanele fizice şi juridice cu domiciliul, respectiv cu sediul în România, sunt obligate să plătească o taxă pentru serviciul public de radiodifuziune şi o taxă pentru serviciul public de televiziune - chiar dacă au, sau nu, receptoare radio sau TV, chiar dacă urmăresc, sau nu, programele SRR sau SRTv – este neconstituţională, ilegală, imorală şi inechitabilă."
"Măsurile luate de Guvern sunt brutale, discreţionare şi impopulare. Cabinetul Năstase obligă cetăţenii României să plătească pentru propaganda PSD-isto-guvernamentală."
"Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, Canalul "România-Actualităţi" şi Programul 1 al TVR au devenit –sub noua conducere a preşedinţilor-directori generali Şeuleanu şi Nicolau- oficine de propagandă ale PSD şi ale Guvernului Năstase. În acest sens, recentul Raport al Departamentului de Stat al SUA subliniază: "Televiziunea şi radioul de stat au o atitudine în favoarea Guvernului"!"
"Emiterea Ordonanţei se motivează, printre altele, şi astfel: "Art.31 din Constituţie prevede dreptul tuturor cetăţenilor la informare, iar serviciile publice de radiodifuziune şi televiziune constituie modalităţi principale prin care statul asigură respectarea acestui drept". Aşadar, statul îţi impune o taxă pentru a-ţi "asigura respectarea unui drept" fie că vrei, sau nu, să ţi-l exerciţi! Obligativitatea devine a cetăţeanului şi nu a autorităţilor publice, astfel cum prevede Constituţia, în art.31, alin.2: "Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal"."
"Ordonanta este ilegala
Ca temei legal al OG nr.18/2003 este invocat art.1, pct.II, poziţia 1 din Legea nr.680/2002 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe."
"Oricât şi-ar dori domnii Şeuleanu şi Nicolau (preşedinţii - directori generali ai Societăţii Române de Radio şi Societăţii Române de Televiziune, SRR şi SRTv) să intre în tot felul de afaceri şi combinaţii comerciale, să înfiinţeze tot felul de SRL-uri şi, chipurile, să doneze receptoare radio sau tv familiilor sau persoanelor fizice care, deşi nu deţin asemenea receptoare, sunt obligate să plătească taxa, SRR şi SRTv nu sunt "agenţi economici" ci, -aşa cum stabileşte Legea nr.41/1994, republicată-, "servicii publice autonome de interes naţional"."
"Ordonanta este imorala
Este abuziv, discreţionar şi, deci, imoral să impui o taxă obligatorie, indiferent dacă persoana fizică, familia, ori persoana juridică deţine, sau nu, receptoare radio sau tv, beneficiază, sau nu, de serviciile SRR ori SRTv."
"SRR şi SRTv au, în prezent, trei surse de venit:
- taxa obligatorie;
- bugetul de stat;
- publicitatea."
În acest sens, taxa creează probleme evidente şi Consiliului Naţional al Audiovizualului care, potrivit Legii nr.504/2002, în calitate de "garant al interesului public în domeniul comunicării audiovizuale" are obligaţia să asigure "încurajarea liberei concurenţe" şi "un raport echilibrat între serviciile naţionale de radiodifuziune şi serviciile locale, regionale ori tematice"."
"Având în vedere caracterul aberant, imoral, ilegal şi neconstituţional al Ordonanţei Guvernului nr.18/30.01.2003, semnatarii prezentei moţiuni cer Guvernului României abrogarea Ordonanţei şi restituirea, de către SRR şi SRTv, a taxelor radio-tv încasate, pe baza şi în aplicarea OG 18/2003 şi HG 185 şi 186 din 2003.
Liderul Grupului parlamentar al PNL
Crin Antonescu
Liderul Grupului parlamentar al PD
Emil Boc"
[textul complet se afla pe site-ul PNL]
Au uitat? Sa le aducem aminte ?
16 ianuarie 2008
Un taran avea o vaca...
"Precizări pentru aplicarea Hotărârii Guvernului nr.977/2003 privind taxa pentru serviciul public de radiodifuziune modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 1292/2007
Art.1 Toate persoanele fizice cu domiciliul în România care deţin receptoare radio au obligaţia să plătească o taxă lunară pentru serviciul public de radiodifuziune, cu excepţia celor care declară pe propria răspundere că nu deţin receptoare radio."
E un subiect care ma enerveaza de mult timp si sunt convins ca nu doar pe mine.
Consider ca taxa radio-tv este abuziva, in conditiile in care sunt obligat sa platesc pentru servicii pe care nu le folosesc. E dreptul meu sa imi cumpar aparat de radio sau televizor. Si tocmai pentru ca platesc pentru ele, faptul ca detin astfel de obiecte nu ma obliga cu absolut nimic sa platesc si un post de radio sau de televiziune. Daca ele aleg sa taxeze transmisia programelor, e problema lor. Imi vor oferi o posibilitate de abonare. Nu pot conditiona prezenta aparatelor in casa mea de receptia programelor lor, avand in vedere ca nu exista niciun contract semnat intre mine si ei. Asa ar fi normal. Situatia actuala insa, seamana cu urmatorul exemplu:
Un taran are o vaca. Boierul satului are un taur de monta. Exista si alti sateni care au tauri pentru asa ceva, dar in acel sat exista o lege care obliga taranul sa plateasca lunar taxe de monta catre boier, pentru actele de imperechere presupuse ale taurului cu vaca mentionata. Asta desi taranul poate nu va duce niciodata vaca la monta. Sau nu o va duce la taurul boierului.
Deci simplul fapt ca taranul detine o vaca, il obliga la plata unei taxe catre un boier cu care nici taranul, nici vaca, nu au nicio legatura. Simplul fapt ca vaca e "compatibila" cu taurul boierului si ca ar putea face diverse lucruri impreuna, il obliga pe taran.
Asa suntem noi obligati sa platim taxa radio-TV. Daca vreti ca aceasta situatie anormala sa ia sfarsit, luati atitudine ! Vorbiti cu prietenii, scrieti pe bloguri, scrieti in ziare, sustineti aceasta campanie ! Nu e imposibil !
Art.1 Toate persoanele fizice cu domiciliul în România care deţin receptoare radio au obligaţia să plătească o taxă lunară pentru serviciul public de radiodifuziune, cu excepţia celor care declară pe propria răspundere că nu deţin receptoare radio."
E un subiect care ma enerveaza de mult timp si sunt convins ca nu doar pe mine.
Consider ca taxa radio-tv este abuziva, in conditiile in care sunt obligat sa platesc pentru servicii pe care nu le folosesc. E dreptul meu sa imi cumpar aparat de radio sau televizor. Si tocmai pentru ca platesc pentru ele, faptul ca detin astfel de obiecte nu ma obliga cu absolut nimic sa platesc si un post de radio sau de televiziune. Daca ele aleg sa taxeze transmisia programelor, e problema lor. Imi vor oferi o posibilitate de abonare. Nu pot conditiona prezenta aparatelor in casa mea de receptia programelor lor, avand in vedere ca nu exista niciun contract semnat intre mine si ei. Asa ar fi normal. Situatia actuala insa, seamana cu urmatorul exemplu:
Un taran are o vaca. Boierul satului are un taur de monta. Exista si alti sateni care au tauri pentru asa ceva, dar in acel sat exista o lege care obliga taranul sa plateasca lunar taxe de monta catre boier, pentru actele de imperechere presupuse ale taurului cu vaca mentionata. Asta desi taranul poate nu va duce niciodata vaca la monta. Sau nu o va duce la taurul boierului.
Deci simplul fapt ca taranul detine o vaca, il obliga la plata unei taxe catre un boier cu care nici taranul, nici vaca, nu au nicio legatura. Simplul fapt ca vaca e "compatibila" cu taurul boierului si ca ar putea face diverse lucruri impreuna, il obliga pe taran.
Asa suntem noi obligati sa platim taxa radio-TV. Daca vreti ca aceasta situatie anormala sa ia sfarsit, luati atitudine ! Vorbiti cu prietenii, scrieti pe bloguri, scrieti in ziare, sustineti aceasta campanie ! Nu e imposibil !
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)
